Apel la contribuții

Anii 1900-1930. Fenomene socioculturale

Anii 1900-1930 reprezintă o epocă de profunde transformări socioculturale, o trecere de la tradiție la modernitate, o înflorire a civilizației urbane, dar și o perioadă cu evenimente istorice dramatice, precum Răscoala din 1907 sau Marele Război. Deși după prima conflagrație mondială clasa politică reușește să înfăptuiască Marea Unire, urmează o etapă a contradicțiilor ideologice care își vor lăsa amprenta asupra societății românești.

Numărul trei al revistei Doc.Eu își propune să aducă în fața cititorului aspecte ale vieții  sociale și culturale ale anilor 1900-1930 prin următoarele axe tematice:

            Literatură – Dezvoltarea civilizației urbane prin construcția unor clădiri impozante, prin confortul și prin aspectul spațiului de locuit se va reflecta mai ales în literatură, unde se înregistrează o citadinizare a prozei. Gustul publicului se educă prin spectacolele date de artiști, ca Sarah Bernhardt, sau prin apariția cinematografului, care stimulează dezvoltarea vizualului. Cultura înregistrează o adevărată efervescență, care se manifestă prin înființarea unor cenacluri, a unor asociații artistice sau profesionale, dar și prin coexistența mai multor curente literare: simbolism, dadaism, suprarealism. Descoperirile lui Freud despre rolul subconștientului și propagarea lor prin intermediul jurnalelor vor deschide calea către analiza bolilor fizice și psihice sau către literatura cu tentă erotică.

            Istorie – Marele Război a  generat un fenomen cultural propriu, cu caracteristici similare multor țări, dând expresie artistică unui spirit filozofic, psihologic și etic comun. El a devenit un punct de referință față de care s-au definit destinele statelor și popoarelor, dar și orientarea gândirii umane.

După război și după înfăptuirea Unirii, societatea românească este marcată de contradicții ideologice. Avântul unor doctrine, precum comunismul sau mișcarea legionară, îi va cuprinde și pe intelectuali, iar în preajma celui de-al Doilea Război Mondial se va ajunge la o radicalizare și la o divizare a societății românești. Însă în paralel cu istoria propriu-zisă se dezvoltă și o istorie a dramelor personale, a destinelor frânte din cauza implicării în fapte de spionaj sau a încarcerării ca urmare a adeziunii la doctrine în afara legii. Această axă își propune să privilegieze proiectele de cercetare despre mărturii de război, istorii clandestine, spionaj sau literatură de carceră, contextul socio-economic și istoric, realizări tehnice și științifice, statutul femeii înainte și după Unire.

            Lingvistică – Trecerea de la tradiție la modernitate nu este vizibilă doar în textele literare, ci și în discursurile politice, în comunicatele de pe front, în reclamele epocii, în articolele din ziare sau în schimbările modei. Pentru această secțiune, cercetătorii pot opta pentru articole/proiecte individuale sau colective.

            Modă, arhitectură, artele spectacolului – La începutul secolului al XX-lea predomină curentul Art Nouveau, care influențează atât arhitectura, prin edificiile cu decorații fastuoase amintind de regnul vegetal, cât și stilul vestimentar, care preia suplețea și încearcă să ascundă rotunjimile trupului prin utilizarea corsetului. Sub impactul evenimentelor istorice, omenirea își schimbă criteriile estetice, ceea ce se va reflecta, mai ales, în istoria costumului și în artele spectacolului, unde se pledează pentru naturalețe. Corsetul și ținutele extravagante, predominante în Belle Epoque, sunt înlăturate mai întâi pe scenă și, ulterior, și în viața de zi cu zi.

            Teologie – Primele trei decenii ale secolului al XX-lea înseamnă începutul unei „noi ere” pentru Biserica Ortodoxă Română. Ea participă activ la evenimentele epocii prin reprezentanţii ei, ierarhie şi cler. Ca direcții de cercetare, propunem: stat şi Biserică între anii 1900-1930, legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu Regalitatea, vestimentaţia cultică în secolul al XX-lea, învăţământul teologic, literatura teologică şi presa bisericească, Biserica Ortodoxă Română în timpul Primului Războiul Mondial, biserica şi Marea Unire de la 1918, înfiinţarea Patriarhiei Române, patriarhul Miron Cristea.

Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 15/01/2019. Articolele, redactate conform normelor revistei, vor fi trimise pe adresele articole@doc-eu.com, doc.eu2018@gmail.com.Normele de redactare pot fi solicitate pe adresele menționate.

NORME DE REDACTARE

Indicații pentru autori: Articolele trimise spre publicare trebuie să fie originale, nepublicate parțial sau integral în altă revistă cu caracter științific, în format tipărit sau online. Întreaga responsabilitate asupra originalității lucrării revine autorului.

Evaluarea articolelor se va face conform unei grile stabilite de recenzori.

Articolele primite după data limită nu vor fi luate în calcul pentru numărul în curs de publicare. Termenul pentru confirmarea de primire este de 10 zile lucrătoare.

Toate corecturile cerute de recenzori vor fi evidențiate prin culoarea roșie.

În cazul în care cercetătorul refuză să facă modificările cerute de recenzori, articolul nu va fi acceptat spre publicare. Regula se aplică atât colaboratorilor externi, cât și membrilor comitetului de redacție.

Comanda revistei se face contra cost, iar autorii au obligația de a cumpăra revista.

Informații generale:

  1. Se acceptă lucrări în limbile Română, Engleză și Franceză, Spaniolă, Portugheză și Italiană.
  2. Revista se adresează în special stundenților și doctoranzilor, însă sunt acceptate și articole ale profesorilor sau ale cercetătorilor.
  3. Articolele nu vor fi mai lungi de 5 pagini (spațiere la 1 rând), inclusiv bibliografia.
  4. Articolele în format Word, compatibil docx, vor fi expediate pe adresele articole@doc-eu.com, eu2018@gmail.com. Fișierul va fi denumit după cum urmează: NUME.Prenume.Titlu.
  5. Rezumatele vor fi așezate doar la ÎNCEPUTUL articolului.
  6. Afilierea instituțională a autorului, funcția ocupată și adresa de email vor fi trecute în prima notă de subsol. Revista își rezervă dreptul de a suprima prezentările biografice prea lungi sau redundanțele, fără a cere acordul autorului. Prin trimiterea articolului, autorul acceptă condițiile impuse de revistă.

Norme de redactare:

  1. Titluri:

 

  1. Titlul articolului va fi aliniat la dreapta și va fi urmat de numele autorului cu majuscule, prenumele fără majuscule.
  2. Afilierea instituțională (universitatea, facultate, departament și oraș), precum și adresa de email, vor fi date ca notă de subsol.
  3. Font titlu: 14.
  4. Font subtitlu: 12.
  5. Subtitlurile nu vor fi numerotare.
  6. Articolele vor fi însoțite de un rezumat în limba engleză de maxim 10 rânduri.

 

  1. Text:

 

  1. Paginile nu vor fi numerotate.
  2. Font: Times New Roman, 12.
  3. Spațiere: 1.
  4. Aliniere: Justify
  5. Versurile vor fi aliniate stânga și centrat, după cum urmează:

Lu nasiddu paria cira chi adduma;

La vucca, si la guardi, tu nni spinni;

Li masciddi cchiù ghianchi di la scuma;

  1. Dacă versurile sunt într-o limbă străină, alta decât engleza sau franceza, în mod obligatoriu vor fi traduse într-o notă de subsol.
  2. Recomandăm evitarea oricărui tip de evidențiere a cuvintelor sau a conceptelor vehiculate în texte (italice, bold etc.).

 

  • Imagini:

Numărul maxim de imagini per articol este de 3. Pentru imaginile supuse drepturilor de autor, articolul trebuie să fie însoțit și de dovada plății (pe numele revistei și al editurii, pentru 50 de exemplare), precum și de contractul încheiat de autorul articolul cu instituția de la care se preia fotografia. Dimensiunea pentru imagini: 600×400 px/ 400×600 px.

Imaginile vor fi trimise într-un document separat, iar în text va fi marcat locul unde trebuie inserată fotografia, după cum urmează: Foto1, Foto 2 etc.                 Legendele foto vor apărea și în text, sub Foto 1, Foto2, dar și în documentul cu imaginile.

  1. Note:

 

  1. Notele vor fi date la finalul citatului după modelul (Blecher, 1970: 7) și nu în subsolul paginii. În subsol, se vor reda doar comentarii ale autorului sau orice altă informație ce are relevanță pentru articol. Font pentru note de subsol: Times New Roman- 10.
  2. Citatele mai mari de 3 rânduri vor fi trecute într-un paragraf distinct, font 10, aliniere la 1 cm, fără ghilimele, cu italice.
  3. Citatele ce nu depășesc 3 rânduri vor fi date în text și vor fi marcate prin ghilimele „…”.
  4. Orice observație privitoare la citate va fi marcată prin paranteze pătrate [ ].
  5. În cazul în care se lucrează pe manuscrise, orice completare/propunere de descifrare sau lipsă în manuscris va fi marcată prin […], [propunere lecțiune/explicații].
  6. Titlurile de cărți sau de lucrări științifice vor fi scrise în italice.
  7. Doar autorii și lucrările din note se vor regăsi în bibliografie.
  8. Dacă citatea este indirectă, ea va fi precedată de apud.
  9. Pentru articolele în limbă străină se vor adopta normele de redactare specifice limbii române, fără spațiere înainte de semnele duble (: ; ! ?). De asemenea, se vor folosi ghilimele limbii române: „Arhiva digitalizată funcționează de ani buni în țări ca Franța…”

Bibliografie :

  1. Numele și prenumele autorului vor fi date complet (PETRESCU, Camil), exceptând cazul când autorul însuși își prescurtează prenumele.
  2. Font : Times New Roman, 10, hanging.
  3. Pentru cărți: CASSIAN, Nina (1972), Lotopoeme, București, Albatros.
  4. Pentru antologii :

se trece numele coordonatorului urmat de an, titlu etc.

GRUNBERG, Laura (coord.) (2010), Introducere în sociologia corpului, Iași, Polirom.

  1. Pentru ziare/reviste:

CESEREANU, Ruxandra (2009), „O aniversare întârziată:  M. Blecher. Corps, os, piele, sânge”, în Steaua 12, pp. 7-9.

  1. Surse web:

Se recomandă evitarea bibliografiei web. Dacă referința este absolut necesară ea se va face sub forma :

NUME, Prenume, an, Titlul [online], accesat la data de [data].

CONDITII DE PUBLICARE
1. Respectarea tematicii.
2. Respectarea normelor de redactare.
3. Exprimarea acordului de publicare cuprins în formularul de apel de pe site.
4. Obligativitatea achiziționării revistei.
5. Abonarea la newsletter.


Nota: Rezumat în lb. engleză, maxim 500 caractere.